Noua Casă – un colac de salvare

Noua Casă – un colac de salvare din criză, tot mai departe de tineri. Avansul crește, predictibilitatea scade

Corina Vârlan, cpi.imobiliare.ro

Noua Casă își continuă transformarea și se îndepărtează tot mai mult de principiile avute în vedere în elaborarea actualului program O familie, O casă, promulgat de președinte din aprilie fără a fi, însă, pus în aplicare la nivelul pieței. Inițiativa devine, mai degrabă, un colac de salvare din criza apărută pe fondul pandemiei de coronavirus, așa cum sugerează chiar Ministrul Finanțelor, și mai puțin un sprijin pentru tinerii și familiile care vor să-și cumpere prima lor locuință. În plus, predictibilitatea scade pentru dezvoltatori, având în vedere că măsurile care ar putea fi introduse în curând sunt menite să fie valabile pe o perioadă de timp mai scurtă decât cea necesară construirii și predării unui proiect imobiliar.

În cea mai nouă formulă a sa, care diferă deja de varianta inițială a proiectului de Ordonanță de Urgență care a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor săptămâna trecută, Noua Casă vine cu un plafon de 140.000 de euro pentru locuințele noi, cu o garanție de 60% a creditului din partea statului și cu un avans majorat de la 5% la 15%.

Ce se păstrează din vechile programe Prima Casă și O familie, O casă? În principal, condiția conform căreia beneficiarul unui astfel de credit trebuie să cumpere cu banii obținuți astfel prima sa locuință, potrivit celor mai noi declarații făcute de Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

„Este pentru o casă nouă. Dacă îți cumperi o casă nouă, sunt condițiile puțin modificate, un alt plafon, dar nu este o mare diferență. Este 140.000 de euro, dar este o garanție de 60% a creditului și cu un avans de 15%”, a explicat Cîțu, la un post de televiziune.

Vă reamintim că în proiectul de OUG inițial avansul era de 5%, iar plafonul pentru locuințele noi creșterea de la 70.000 de euro, cât ar fi fost în O familie, O casă, la 100.000 de euro. Valoarea finanțării ar fi fost de 95.000 de euro, creditele acordate pentru această categorie de locuințe urmând să fie garantate de stat în procent de cel mult 60%. Pentru celelalte categorii de locuințe, unde prețul maxim era de 70.000 de euro și valoarea finanțării garantate de 66.500 de euro, procentul scădea la 50%.

În briefingul de presă susținut după ședința de Guvern de săptămâna trecută, șeful Cancelariei Prim-Ministrului anunța, în schimb, un plafon chiar mai mare pentru locuințele noi, de 140.000 de euro. Practic, se miza, pe „stimularea dezvoltărilor imobiliare și a sectorului construcțiilor” și, implicit, pe apartamente noi mai mari.

„S-a majorat plafonul pentru credite pentru achiziția de locuințe noi de la 70.000 de euro la cel puțin 140.000 de euro cu o valoare a garanției de 80% din valoarea creditului. Este o modificare substanțială, radicală, care are în vedere dezvoltarea sectorului imobiliar, inclusiv pentru locuințele de până la 120 de metri pătrați, astfel încât cei care au posibilitatea și doresc să acceseze o astfel de facilitate să poată achiziționa și apartamente mai mari decât cele care sunt în prezent pe piață, prin programul Prima Casă”, a explicat Dancă. 

Noua Casă se află acum în aprobare la Consiliul legislativ, urmând ca săptămâna viitoare să aflăm mai multe despre stadiul său. Florin Cîțu nu anticipează creșteri ale prețurilor, după intrarea sa în vigoare, dar recunoaște că programul nici nu va mai putea fi accesat în număr mare de tineri, cei care erau până acum principala țintă.

„Ca să poți să accesezi acest credit trebuie să ai totuși un avans de 15%. Nu foarte mulți tineri, chiar dacă prețul se duce acolo, îl iau. (…) Lucrurile nu sunt împinse de noi, deja prețurile sunt acolo în majoritatea României. Prețurile au crescut în ultimii ani. De fapt, programul vine din urmă și, oarecum, se pune la punct cu realitatea pieței și nu este invers, nu este un program care vine înaintea pieței. Este un program despre care trebuie să vorbim, un program pentru perioada de criză din acest moment. Vom vedea cum va arăta în anii următori” , a declarat Florin Cîțu, sugerând că toate aceste modificări nu vor avea viață lungă la nivelul pieței imobiliare.

„Suntem într-o perioadă de criză economică globală. Încercăm să susținem toată economia cu aceste măsuri. Acestea nu sunt măsuri care sunt permanente, nu sunt măsuri care vor rămâne acolo în bugetele anilor viitori. Sunt doar măsuri care susțin economia pe termen scurt”, a mai spus el, discutând inclusiv de șomajul tehnic și de granturile oferite IMM-urilor.

Ministrul Finanțelor a lăsat să se înțeleagă că singurele măsuri care vor continua să fie vizibile în bugetele anilor viitori sunt cele legate de investițiile în marile proiecte de infrastructură, precum cel care are în vedere traversarea Carpaților cu autostrada Sibiu-Pitești.

Lipsa de predictibilitate este, însă, un obstacol important pentru dezvoltatorii activi pe segmentul rezidențial care, în medie, oricum au nevoie de circa 4 ani pentru a obține documentele necesare și pentru a demara efectiv un proiect. Odată demarat, lucrările se extind, în medie, pe doi ani, perioadă în care lucrurile pot continua să se schimbe. La acestea se adaugă dificultățile care apar în găsirea forței de muncă în construcții, inclusiv aducerea lucrătorilor din străinătate, și costurile în creștere.

Iar nevoia de unități noi este în continuare profundă la nivelul pieței, având în vedere că se estimează că există un deficit de aproximativ un milion de locuințe, iar în 2019, chiar și cu un număr record de locuințe finalizate, tot nu s-a depășit pragul de 68.000 de unități.

Pe ce mizau programele Prima Casă și O familie, O casă

Prima Casă a fost un program lansat în 2009 tocmai pentru a scoate piața din criză, care a funcționat însă mai bine de un deceniu. Până la sfârșitul lunii mai din 2020 au fost acordate prin intermediul său 296.379 promisiuni și contracte de garantare în valoare de 26,6 miliarde de lei.

Programul a avut ca obiectiv „facilitatea accesului persoanelor fizice la achiziția sau construirea unei locuințe prin contractarea de credite garantate de stat”. În perioada în care a fost introdus, undeva sub 10% dintre tranzacții se făceau prin creditare. Între timp, specialiștii din domeniu se așteaptă ca ponderea să ajungă la 50% în 2020. Creditele standard oferite de bănci au devenit tot mai populare, chiar și în condițiile în care avansul este mai mare în cazul lor.

Pentru a lua un credit Prima Casă, cel care îl solicita trebuia să:

  1. declare pe propria răsundere fie că nu deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul/soția nicio locuință, indiferent de modul și de momentul în care a fost dobândită, fie că deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul/soția cel mult o locuință, dobândită prin orice alt mod decât prin program, în suprafață utilă mai mică de 50 de mp.
  2. achiziționează sau construiește o singură locuință printr-un credit acordat și garantat în condițiile programului.
  3. are calitate de împrumutat în raport cu finanțatorul.

Plafoanele maxime ale garanțiilor individuale erau de:

  • maximum 66.500 euro – pentru achiziția locuințelor noi sau consolidate, respectiv pentru construcția de locuințe individuale
  • maximum 72.500 de euro – pentru construcția de locuințe în regim asociativ
  • maximum 57.000 de euro – pentru achiziția altor categorii de locuințe

Garanțiile acordate din Prima Casă erau de 50% pentru locuințele noi și de 40% pentru celelalte tipuri de locuințe.

O familie, O casă urma să schimbe regulile jocului și să transforme programul într-unul eminamente social, printre obiectivele anunțate de inițiator numărându-se sprijinirea familiilor tinere, încurajarea adopțiilor și oferirea unui ajutor persoanelor încadrate în grupurile vulnerabile. Una dintre marile sale diferențe apărea în criteriile pentru selecția beneficiarilor.

Pentru a obține un credit O familie, O casă o persoană trebuia și să:

  1. aibă venituri nele lunare, individual sau împreună cu soțul/soția, de cel mult 4.500 de lei, respecitv de 7.000 de lei, în cazul în care era vorba despre o familie cu cel puțin un copil. La calculul acestei limite nu erau luate în considerare beneficiile de asistență socială primite de persoanele care făceau parte dintr-un grup vulnerabil.
  2. pe durata contractului de credit, nu trebuia să dobândească individual sau împreună cu familia o cotă de peste 1/2 inclusiv dintr-o altă locuință situată în mediul urban, cu excepția celor obținute prin moștenire.

Avansul minim era tot de 5%, așa cum se întâmpla și în cazul vechiului program Prima Casă, dar prețul de achiziție nu putea să depășească 70.000 de euro. Valoarea finanțării garantate era de cel mult 66.500 de lei.

În cadrul programului erau acordate și o serie de subvenții destinate familiilor cu copii și persoanelor din grupuri vulnerabile.

Proiectul Noua Casă a desființat latura socială gândită pentru O familie, O casă cu scopul de a lupta cu efectele crizei economice apărute pe fondul pandemiei de COVID-19, dar și cu supraaglomerarea, o veche problemă a situației locative din România.

Condițiile de alegere a beneficiarilor s-au relaxat, plafonul de venit fiind eliminat, la fel și dispoziția legată de cota de 1/2 deținută dintr-o altă locuință din mediul urban, și s-au apropiat, din nou, de cele prevăzute în programul Prima Casă. Excepție face însă segmentul legat de construcția de locuințe noi, care se dorește a fi abrogat, potrivit proiectului inițial de OUG prezentat de Finanțe. Subvențiile ar urma să fie eliminate și ele, „până când situația economică va deveni sustenabilă pentru a acorda acest sprijin financiar”.

Sursă articol: cpi.imobiliare.ro