Perioada medie de vânzare, în scădere

În contextul majorării cererii pentru locuințe, perioada medie de vânzare pentru un apartament a scăzut în marile orașe; marja de negociere este însă, în general, mai mare decât în urmă cu un an.

Luând în considerare perioada medie de vânzare pentru un apartament, Bucureștiul poate fi considerat, în momentul de față, drept cea mai activă piață pe plan național – fapt deloc surprinzător, de altfel, dat fiind faptul că aici se găsește, datorită densității demografice, și cea mai mare cerere. Potrivit celui mai recent raport de piață realizat de Analize Imobiliare, cel mai mare oraș al țării este urmat, din acest punct de vedere, de Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța și, respectiv, Iași.

Important de observat este că, raportat la perioada similară a anului anterior, majoritatea marilor centre regionale analizate au consemnat diminuări ale perioadei de vânzare. Astfel, pe piața bucureșteană, timpul necesar pentru tranzacționarea unui apartament a fost, în intervalul iulie-septembrie 2019, de 48 de zile – la o distanță considerabilă față de celelalte orașe analizate. Spre comparație, în trimestrul al treilea din 2018, în Capitală erau necesare 56 de zile pentru încheierea unei tranzacții.

65 de zile, timpul necesar pentru tranzacționarea unui apartament

O scădere semnificativă a perioadei de vânzare pe segmentul apartamentelor a avut loc trimestrul trecut și în Iași, unde acest indicator a ajuns la 83 de zile (față de 114 zile în perioada similară din 2018). În Cluj-Napoca, timpul necesar pentru încheierea unei vânzări a scăzut de la 99 de zile anul trecut, la 71 de zile anul acesta, în vreme ce, în Timișoara, o locuință a ajuns să fie tranzacționată, în medie, în 65 de zile (în scădere de la 78 de zile).

Cele două mari orașe care au consemnat, în ultimul an, creșteri ale perioadei de tranzacționare pentru un apartament sunt cele vizate, de obicei, ca destinații de vacanță, anume Brașov și Constanța. În cel dintâi caz, acest indicator s-a majorat ușor, de la 56 la 59 de zile în ultimele 12 luni; în cel de-al doilea, creșterea a fost mai însemnată, anume de la 59 la 75 de zile.

Cea mai mare marjă de negociere, în Cluj-Napoca

Alături de perioada de vânzare, un alt element important pentru înțelegerea dinamicii activității de tranzacționare este marja de negociere – calculată ca diferență între prețul de intrare a unei proprietăți în piață și cel ultim, de ieșire. Cu o singură excepție, în cele șase mari orașe ale țării acest indicator s-a situat, trimestrul trecut, la un nivel mai ridicat comparativ cu perioada similară a anului trecut. Deși contrabalansat de tendința generală de creștere a prețurilor apartamentelor, acest fapt reprezintă, totuși, un avantaj important pentru potențialii cumpărători.

Interesant este că, în momentul de față, cea mai mare marjă de negociere, de peste 5,5%, poate fi găsită în Cluj-Napoca, adică exact acolo unde apartamentele au și cel mai mare preț mediu solicitat; spre comparație, în perioada similară a anului trecut, aceasta se situa la aproximativ 3,4%. Un alt oraș în care disponibilitatea vânzătorilor de a lăsa la preț depășește pragul de 5% este Constanța – unde, în urmă cu un an, acest indicator se situa la puțin peste 2%. Următoarele două centre regionale din clasamentul celor mai mari marje de negociere sunt Brașovul, cu 4% (în ușoară creștere față de perioada similară a anului trecut), dar și Bucureștiul, unde vânzătorii sunt dispuși să negocieze aproximativ 3,5% din prețul inițial al unei locuințe (în ușoară creștere față de anul trecut).

O marjă de negociere ceva mai mică de 3% a fost valabilă, trimestrul trecut, în Iași – deși aceasta este una dintre cele mai mici cifre consemnate în marile orașe, ea marchează, totuși, o creștere considerabilă față de perioada similară a anului anterior, când disponibilitatea spre negociere a vânzătorilor se situa la puțin peste 1%. În momentul de față, centrul regional cu cea mai mică marjă de negociere, anume 1%, este Timișoara, fapt ce sugerează o mult mai strânsă corelație între așteptările financiare ale vânzătorilor, pe de-o parte, și cele ale cumpărătorilor, pe de altă parte.

Sursă articol: www.imobiliare.ro