Cluj-Napoca un pas in fata Bucurestiului

Cluj-Napoca a ajuns să depășească Bucureștiului în mai multe aspecte, potrivit unei analize comparative a celor două mari orașe realizate de EY România care își propune să identifice principalele diferențe și ritmul de dezvoltare al acestora din punct de vedere demografic, educațional, economic, cultural și turistic.

Cluj-Napoca este principalul competitor al Capitalei prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, orașul aflându-se pe locul 29 în clasamentul care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, cu 26 de poziții mai sus în top față de București, dar și atunci când vine vorba despre gestionarea forței de muncă, creșterea numărului de salariați, dar și a numărului de turiști.

În plus, orașul a dezvoltat o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universități locale, bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare și IT, potrivit analizei EY România.

Pe de altă parte, costul chiriilor raportat la veniturile locuitorilor ridică o problemă pentru Cluj-Napoca, depășindu-l pe cel înregistrat în București.

Capitala se confruntă însă cu schimbări demografice negative, care vor influența dezvoltarea sa economică. Populația activă a scăzut deja cu circa 3% și se estimează că această tendință se va menține și în următorii 5 ani.

„În condițiile în care, în România, sistemul fiscal este unitar, a autorităților în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată, competiția pentru atragerea investițiilor are loc în alte sectoare decât fiscalitate. Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest a țării) și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie niște factori decisivi care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul”, a declarat Gabriel Sincu, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Asistență fiscală și Juridică, EY România.

„Rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari din România, Timișoara și Iașiul fiind deja într-o puternică efervescență, la fel cum Oradea și Alba Iulia vin puternic din urmă”, a mai adăugat acesta.

Găsiți, mai jos, concluziile

Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București. Populația capitalei a scăzut în ultimii ani 5 ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din orașul Cluj-Napoca a crescut în acest timp cu aproximativ 2 procente.
Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți comparativ cu alte orașe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii 5 ani se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației capitalei.
Ambele orașe au un flux constant de studenți, însă Bucureștiul, cu un număr de peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.
În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%), chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%).
În cei 5 ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în municipiul București, menținându-se astfel pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).
Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Bucureștiul este însă mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3%, dar și în privința meselor în oraș la restaurant – cu până la 20%.
Cu un număr de locuințe de 6 ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, capitala este codașă în ceea ce privește suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt în medie mai mici cu aproximativ 4 metri pătrați. Și când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătrați în plus pe cap de locuitor (21,4 în București vs. 25,3 în Cluj Napoca).
Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016. Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în București.
Similar, deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă din punct de vedere cultural, având mai multe obiective culturale de vizitat.